ActualitateDeschidere

Exploatările Chevron din Constanța ar putea afecta centrala nucleară de la Cernavodă

exploare gaze de sist

Fracturarea hidraulică ar putea avea un impact negativ asupra tectonicii şi hidrologiei, arată un studiu făcut de Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare Bucureşti Măgurele (CITON), care recomandă ca 100 km în jurul centralei nucleare de la Cernavodă să nu fie exploatate gaze de şist.

Având în vedere că unele dintre perimetrele concesionate de Chevron pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist sunt la mai puţin de 100 de km de Cernavodă, potrivit studiului, procedurile de fracturare hidraulică ale americanilor ar putea afecta centrala nucleară.

Directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, spune că a solicitat în 2013 în cadrul Programului Naţional de Cercetare – Dezvoltare la care participă ICN Piteşti şi CITON Bucureşti, un „Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra seismicităţii amplasamentului CNE Cernavodă şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă”.

„Concluziile studiului, elaborat de CITON Bucureşti anul trecut, precizează că fracturarea hidraulică ar putea avea un impact asupra centralei de la Cernavodă, recomandarea fiind ca 100 km în jurul amplasamentului CNE Cernavodă să nu fie exploatate gaze de şist”, declară Daniela Lulache, într-un interviu acordat ziarului Bursa. Ea a precizat că „având în vedere efectele negative posibil să fie generate de exploatarea gazelor de şist în vecinătatea centralei nuclearoelectrice, recomandarea institutului este să fie realizate şi alte studii şi analize de specialitate, suplimentare”.

 

Conform site-ului companiei, Chevron a început să facă explorări pentru a găsi argilite în Romania în anul 2010, când a primit licenţe pentru trei blocuri pe uscat situate în regiunea Constanţa din Sud Estul României – perimetrele 17, 18 şi 19. În martie 2012, Chevron a obţinut concesiuni pentru aceste perimetre pe care le deţine şi le operează. Perimetrele acoperă o suprafaţă de aproape 2.700 km pătraţi.

La sfârşitul anului 2013, Chevron începuse deja prospecţiunile pentru gaze de şist în judeţul Constanţa. Specialiştii companiei americane au făcut cercetări în zona General Scărişoreanu – Plopeni, la distanţă de 22 kilometri de Costineşti.

Ziariştii de la Gazeta de Constanţa relatau în perioada respectivă că Prospecţiuni SA, compania controlată de Ovidiu Tender, care efectuează studiile geofizice pentru Chevron, a început lucrul la nici 40 de km de Constanţa şi la 22 de km de ţărmul mării.

 

Studiu din bani publici

Institutul de Cercetari Nucleare Piteşti – ICN şi Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare Bucureşti Magurele – CITON sunt sucursalele Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) aflată sub autoritatea Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei.

„Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra seismicităţii amplasamentului CNE Cernavodă şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă” realizat de CITON la solicitarea Nuclearelectrica a fost plătită din fondurile guvernamentale alocate Programului Naţional de Cercetare – Dezvoltare.

Cu alte cuvinte, statul – prin Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) – concesionează perimetre pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist în zone populate, deşi tot statul printr-un institut aflat sub autoritatea Ministerului Economiei recunoaşte că fracturarea hidraulică are impact negativ asupra seismicităţii şi asupra hidrologiei din zona unde se folosește fracturarea hidraulică. Mai mult, studiul este făcut din fonduri guvernamentale alocate Programului Naţional de Cercetare – Dezvoltare.

Întrebarea este de ce a concesionat statul român perimetre pentru explorare şi exploatare de gaze de şist în zone populate, dacă specialiştii CITON Bucureşti recomandă ca 100 km în jurul centralei de la Cernavodă să nu fie exploatate gaze de şist din cauza impactului negativ al fracturării hidraulice „asupra seismicităţii şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă”?

Dacă rezultatele studiului nu sunt corecte, cei care au realizat studiul trebuie să dea socoteală pentru că „Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra seismicităţii amplasamentului CNE Cernavodă şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă” este realizat din bani publici.

 

Proteste

În mai 2013, compania Chevron a început forajul de explorare a gazelor de şist în comuna vasluiană Pungeşti, după cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajarea a platformei pe care este amplasată sonda.

Lucrările de explorare a gazelor de şist au fost derulate în extravilanul satului vasluian Siliştea din comuna Pungeşti, fiind prima zonă din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Chevron a primit de la Consiliul Judeţean Vaslui autorizaţia de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de şist în octombrie 2013, însă lucrările au început efectiv în 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună şi jumătate din cauza protestelor localnicilor.

 

Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti.

 

În vara anului trecut, 25 de activişti din şapte ţări ai organizaţiei Greenpeace au protestat în faţa porţii de acces în perimetrul sondei de explorare a gazelor de şist deţinută de compania Chevron la Siliştea – Pungeşti, manifestanţii instituind „zona specială de carantină anti-Chevron”.

“Greenpeace a instituit zona specială de carantină anti-Chevron din cauza pericolelor la care este supusă populaţia prin metodele de fracturare hidraulică. Acest procedeu duce la otrăvirea apelor subterane şi de suprafaţă, otrăvirea subsolului, a aerului şi creşterea riscului seismic. Acest virus al dezvoltării economice cu orice preţ, fără a avea în vedere respectarea voinţei populaţiei şi a minimelor reguli de protejare a mediului, trebuie să înceteze. Oamenii şi mediul înconjurător sunt mai importante decât câştigul facil al unor corporaţii. Exploatarea industrială a gazelor de şist nu se poate face în dauna vieţii sutelor de mii de oameni din perimetrele concesionate. Cerem încetarea oricăror astfel de iniţiative împotriva mediului înconjurător şi a voinţei cetăţenilor”, se arata într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei Greenpeace.